Am născut la privat, ce m-a speriat la un spital de stat

A newborn baby

Înainte de toate, nu mă pricep să dau șpagă! Nu am nervi și stil să mituiesc asistente, infirmiere, doctori și să aștept să se comporte frumos cu mine (adică să-și facă meseria și să fie empatici)! De aceea am născut la privat! Catalina Toma a scris un articol tare interesant despre acest subiect: spaga la doctor, merita citit!

În al doilea rând, nu mă vedeam stând în același salon cu altcineva, nu am fost în viața mea internată – o singură intervenție am avut până la cezariană, atunci m-am dus la spital și am plecat pe picioarele mele, în aceeași zi.

Nu mă vedeam așteptând să-mi aducă soțul mâncare și să-l trimit cu lista după scutece, tampoane și chiloți de unică folosință.

Am abonament la Regina Maria, așa că tot aici mi-am ales medicul – nu am căutat pe cineva faimos, pur și simplu am nimerit un medic tânăr dar care a reușit, de fiecare dată, să-mi alunge temerile. A contat mult că țineam legătura pe what’s up, îmi răspundea foarte repede! În trimestrul doi, în urma testului cu glucoză, s-a descoperit că am diabet gestațional. Șansele unei nașteri naturale s-au diminuat, s-a pus problema de travaliu indus sau cezariană. Am zis că aleg travaliu indus, ideea de cezariană mă speria teribil!

Apropo de Filantropia, în trimestrul 3 am avut niște junghiuri cumplite în zona inghinală, am dat fuga la spital! Prima întrebare la Filantropia a fost: ,,Aveți medicul aici?”. Din momentul în care am spus că nu, nu s-a mai uitat nimeni la mine. M-au trimis la triaj, acolo nu era nimeni. Vă imaginați că după 30 de minute m-am dus la camera de gardă la Regina Maria!

Ziua nașterii a fost programată, ajunsesem în săptămâna 40, nu mai era de stat din cauza riscurilor pe care le presupune o sarcină cu diabet gestațional, inclusiv moarte fetală. Am fost monitorizată zilnic, timp de aproape două săptămâni (120 de lei/monitorizarea la RM, presupun că este mai ieftin la stat). La internare m-am prezentat cu soțul și cu buletinul, atât!

Pentru că bebe a eliminat meconiu, s-a trecut la cezariană la cald. Nu mi-a plăcut că, în timp ce eram speriată de moarte, aveam contracții declanșate și mi se spunea să nu mă mișc pentru a face anestezia, mi s-a dat să semnez că sunt de acord cu cezariana.

Intervenția a decurs bine, bebe a plâns imediat și tare, a primit nota zece, mi-au lipit-o de obraz puțin (știu că m-am minunat cât este de frumoasă, nu știu la ce mă așteptam:)))) și au luat-o. Ora magică nu există la RM, oricum nu prea văd cum dacă faci cezariană.

M-au dus la ATI, mă simțeam bine, eram sub calmante, așteptam bebelul. A trecut ceva timp, veneau tații, au fost aduși și bebeii, la mine nimic! Ăsta este alt aspect care nu mi-a plăcut, să fi știut și eu mai devreme că bebe este hipoglicemică și că au pus-o la perfuzie. În plus, pe soț nu l-a anunțat NIMENI că am născut, cum sunt, unde sunt, ce face bebe. A trebuit să facă scandal ca să afle ceva, apoi tot doctorii au venit peste mine la ATI să mi se plângă de comportamentul său. Ce să zic….La vreo 4-5 ore au adus-o puțin pe bebe dar nu ca să încerc s-o alăptez, pur și simplu s-o văd și au dus-o iar la perfuzie și lampă.

Seara m-au dus în salon, m-am bucurat enorm că eram singură. Aveam nevoie de liniște, să mă adun, nimic nu se petrecuse cum planificasem. Liniște nu prea am avut, eram la etaj cu bebeii (avantaj că am născut la privat – dacă mă gândesc că la majoritatea maternităților de stat, săracele mame se chinuie, operate și tăiate, să ajungă la alt etaj unde sunt bebeii, ca să stea, tot chinuite, pe niște scaune și să-i alăpteze) și asistentele îi transportau în saloanele mamelor cu niște cărucioare speciale dar care făceau un zgomot înfiorător. Deranjante mi s-au părut și vizitele pe salon – nu ale rudelor, că nu am permis nimănui să vină, ci ale asistentelor- voiai să te odihnești, apăreau ba cu o perfuzie, ba cu pansamente, ba veneau să ia perfuzia, ba femeia de serviciu, era un du-te vino. Nu este de mirare că am plecat acasă epuizată, în ciuda faptului că bebe nu a dormit la mine în rezervă noaptea.

Așadar, am născut la privat , ce a însemnat: rezervă proprie, balcon (nu am avut curaj să ies până la externare, mă simțeam amețită), baie în cameră, cămăși speciale, chiloți de unică folosință, pansamente, creme, scutece pentru bebe, chiuvetă și în cameră, măsuță pentru înfășat…da, toate astea le-am avut la dispoziție. Și dacă aveam nevoie de ceva, apăsam pe butonul de deasupra patului și îmi răspundea cineva, spuneam ce vreau.

A doua zi au adus-o pe bebe, după ce am tot sunat după ea. Am fost separate mult timp, mi s-a spus că ba a fost vizita medicală, ba e la screening, ba e la lampă sau la perfuzie.

Am beneficiat și de un consultant în alăptare dar a fost o singură vizită, mi-aș fi dorit să revină, să vadă cum (nu) ne descurcăm. Nu am simțit că s-ar încuraja alăptarea, chiar dacă la RM se găzduiesc cursuri de puericultură.

Mi-a plăcut că soțul putea veni dimineața și să plece seara, nu exista un orar strict de vizită.

Legat de costuri, deși screeningul auditiv este prevăzut de un program național, deci este gratuit, la privat îl plătești. La RM l-au legat de cel metabolic, 800 de lei pachetul. Am decis să-i punem cercei, tot în maternitate – varianta cu pistol și cerceii lor: 150 de lei.

Am semnat din timp cu RM și am prins decontare prin Casa de Asigurări, așa că nașterea prin cezariană m-a costat în jur de 5.000 de lei (fără ce am enumerat mai sus). Dacă nu prindeam decontat, mă ducea la vreo 7.000-8.000 de lei, enorm! (și încă la ei este rezonabil, la alte clinici costă și mai mult).

Eram convinsă că o să mă țină pe supă de pui, m-am înșelat! Mâncare foarte bună, de trei ori pe zi, adusă în caserole țiplate și inscripționate – din punctul acesta de vedere, m-am simțit ca la hotel. Mesele au fost incluse în pachetul de 5.000 de lei.

Cătălina Toma a preferat, însă, o maternitate de stat. A născut natural la Filantropia, a descris experiența pe larg. Iată câteva aspecte: ,,Mă refer strict la avantajele și dezavantajele nașterii la Maternitatea Filantropia, după părerea mea cea mai bună maternitate din Capitală.

PUNCTE FORTE

– cameră de gardă și dotări foarte bune
– costuri zero (sau aproape zero, după cât te lasă sufletul. Sufletul meu m-a lăsat cam la o treime din costul la privat)
– Spitalul Filantropia încurajează nașterea naturală
– medici foarte buni
– sala de travaliu este aceeași cu sala în care naști
– curățenie
– sistemul de rooming in – poți să stai non-stop cu bebe în cameră

PUNCTE SLABE

– soțul nu poate asista la naștere
– nu există ora magică
– nu ai voie cu însoțitor”.

Cu toate argumentele pro ale Cătălinei, eu aș alege tot nașterea la privat. Minusuri sunt peste tot, depinde ce conteză pentru tine cel mai mult.

 

6 COMMENTS

  1. Spre comparatie, la Sanador screeeningul metabolic costa 400 de lei, insa cel auditiv se plateste. Nasterea prin cezariana a costat tot 5.000 de lei cu reducere prin CNAS. Dupa ce am nascut am fost dusa imediat in salon si mi-au adus si copilul la san. A venit un consultant in alaptare si mi-a explicat ce trebuie sa fac. Sotul a fost anuntat ca s-a nascut copilul, mai mult, cum l-au scos pe bebe din sala de operatie, inainte de a-l duce sa-l spele si sa-l vaccineze, i l-au aratat sotului, iar asistenta le-a facut poze amandurora. Conditiile de cazare si de masa au fost excelente, ca de altfel si la Regina Maria. In camera am avut un telefon si in functie de ce aveam nevoie sunam: la neonatolog, la asistente sau la salonul in care se afla copilul. Desi puteam sa-l tin pe bebe cu mine in camera si noaptea, am ales sa-l tin in salonul de bebelusi ca sa ma pot odihni. La Sanador chiar este incurajata alaptarea: asistentele vin mereu sa te intrebe daca ai reusit sa alaptezi, iar daca ai probleme trimit imediat consultantul in alaptare. Eu am reusit sa alaptez doar urmand sfaturile din maternitate. Nici inainte, nici dupa nu am participat la cursuri de alaptare/ puericultura. Un alt avantaj al faptului ca Dragos a fost nascut la Sanador a fost ca i-au facut abonament pentru un an (eu nu am avut abonament inainte de nastere, nici dupa). In abonament au fost incluse vizite nelimitate la pediatru si un numar limita de vizite la medici specialisti. La fel ca si tine mi-a fost frica de faptul ca intr-un spital de stat nu voi fi ingrijita cum trebuie fara sa dau spaga. Si nu as fi dat din principiu. Dupa ce am citit experienta de nastere a Catalinei Toma constat ca am avut eu o prejudecata referitoare la nasterea la stat si ca, de fapt, se poate si acolo. Chiar si asa, pentru al doilea copil tot Sanador voi alege.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here