INTERVIU: FIV, o șansă pentru cei care luptă cu infertilitatea

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Infertilitatea vine la pachet cu multe provocări și pune în dificultate cuplurile care nu reușesc să aibă un copil pe cale naturală. În interviul de mai jos am încercat să acoperim cât mai multe dintre întrebările pe care și le pun cei care vor să apeleze la fertilizarea in vitro.

Medicul specialist în obsetrică-ginecologie Carmen Ianiotescu a dat detalii de mare ajutor pentru cei care se pregătesc să urmeze acest drum. Carmen are supraspecializare în reproducere umană asistată și cine o cunoaște nu are decât cuvinte de laudă. Și noi îi mulțumim pentru că a decis să ofere acest interviu în cadrul unei licitații caritabile.

1. Când este momentul să ne facem griji că bebe întârzie să apară? După câteva luni de încercări, după un an?

Dacă într-o perioadă de un an, un cuplu care nu folosește nicio metodă contraceptivă nu reușește să obțină sarcina pe cale naturală, trebuie să se adreseze medicului specialist în infertilitate. Excepția de la această regulă o fac femeile peste 36 ani, cele care au antecedente ginecologice (intervenții chirurgicale, sarcini oprite din evoluție, endometrioză, infecții) sau antecedente urologice ale partenerilor (oreion cu complicații, criptorhidie, intervenții chirurgicale urologice), aceștia trebuind să se adreseze unui specialist în infertilitate după 6 luni de încercări de a obține o sarcină.

2. Ce analize trebuie să facem pentru a descoperi problemele, ce fel de medic căutăm să ne îndrume? Facem numai noi sau și partenerii? Cum ne organizăm?

Investigațiile medicale se efectueaăa în cuplu. Recomandat este o consultație inițială la un medic spercializat în infertilitatea cuplului, pentru a nu pierde timpul cu analize de rutină, ci a efectua investigații specifice. Pentru femei, este foarte importantă rezerva ovariană, care va fi investigată prin analize de sange hormonale (FSH, LH, estradiol, AMH în primele zile ale ciclului menstrual), ecografii transvaginale și verificarea permeabilității tubare. Pentru partenerii lor,  spermograma și spermocultura sunt investigațiile de bază, cu care se poate începe.

După obținerea rezultatelor, medicul va îndruma cuplul eventual către o serie mai complexă de investigații și/sau va recomanda prin ce metodă șansa de a obține o sarcină este cea mai mare: să continue sau nu contactul sexual neprotejat, inseminarea intrauterină sau fertilizare in vitro.

3. După cât timp se pune diagnosticul de infertilitate și ce înseamnă, efectiv?

Diagnosticul de infertilitate se stabilește după un an de contacte sexuale neprotejate, regulate, iar pentru femeile peste 36 ani după doar 6 luni. În urma investigațiilor care se pot recomanda cuplului se vor face recomandări în ceea ce privește pașii care trebuie urmați. Se poate recomanda contact sexual dirijat în urma unor ecografii de monitorizare a ovulației, inseminare intrauterină, fertilizare in vitro sau fertilizare in vitro cu sperma donată/ovocite donate.

Citește și: Cum m-am pregătit un an pentru prima sarcină

4. La ce trebuie să ne așteptăm când urmăm această procedură, a fertililizării in vitro? Mă refer la provocări de ordin fizic și psihic?Luăm în greutate, ne dereglăm hormonal, stări deosebite, se schimbă dinamica relației de cuplu?

Fertilizarea in vitro este o procedură complexă, care implică pe lângă un tratament injectabil de 10-14 zile și mult consum emoțional, pentru ambii parteneri. Tratamenul se autoadministrează zilnic, subcutan, la aceeași oră, în fiecare zi. Unele paciente reușesc să își administreze singure tratamentul injectabil, altele au nevoie de ajutorul partenerului sau chiar ajutor medical. Ca și reacții adverse ale tratamentului pacientele resimt o ușoară balonare abdominală, dureri abdominale de intensitate scăzută și o ușoară stare de greață. Odată ce foliculii ovarieni sunt suficient de mari, se stabilește puncția ovariană ecoghidată. Această procedură este dureroasă și se efectuează în anestezie generală. După aceasta, pot apărea dureri abdominale de intensitate moderată sau sângerări pe cale vaginala minime. Embriotransferul are loc între zilele 2-5 de evoluție a embrionilor, însă este o procedură nedureroasă. Cel mai devreme, la 10 zile de la embriotransfer se poate efectua testul de sarcină din sânge – beta HCG, pentru a vedea dacă procedura a fost cu succes sau nu. 

Din punct de vedere emoțional, unele cupluri resimt câteodată o tensiune ușoară/moderată sau în alte cazuri apare o sudare a relației, o susținere între parteneri mai mare decât până atunci. Consilierea psihologică a cuplului înaintea unei proceduri de fertilizare in vitro este obligatorie conform legii, iar unele cupluri chiar necesită mai multe ședințe de psihoterapie.

5. Care sunt cauzele frecvente alte infertilității? Problemele apar mai des la femei sau la bărbați?

Problemele pot fi atât la partenerul feminin, cât și masculin, cât și la ambii. 

Cauzele feminine cele mai frecvente sunt obstrucția tubară bilaterală 
(trompe uterine blocate) sau absența trompelor uterine ( acestea pot fi extirpate dupa sarcini extrauterine sau inflamații – hidrosalpinx bilateral), endometrioză ( stadii avansate 3-4),  anovulația (lipsa frecventă a ovulației în cadrul sindromului de ovar micropolichistic), rezerva ovariană scăzută, vârsta peste 40 de ani. Rezerva ovariană scăzută poate să apară după intervenții chirurgicale la nivelul ovarelor – chistectomii, endometrioame sau poate fi determinată genetic, aceasta fiind stabilită din viața intrauterină. Un alt lucru care merită amintit este faptul că, în societatea modernă în care trăim, femeile amâna destul de mult obținerea unei sarcini în favoarea vieții profesionale. Din păcate, după 40 de ani scade șansa de a obține o sarcină din cauza calității scăzute a ovocitelor (îmbătrânirea acestora) și crește exponențial riscul de anomalii cromozomiale la făt.

Cauzele masculine cele mai frecvente sunt varicocelul, oreionul în antecedente, traumatisme genitale, infecții, criptorhidie tratată târziu, acestea ducând la modificări ale parametrilor spermatici – oligoastenoteratozoospermie (modificări de număr, motilitate și morfologie ale spermatozoizilor) moderată sau severă până la criptozoospermie (număr foarte scăzut de spermatozoizi) sau chiar azoospermia (lipsa spermatozoizilor). Fumatul, de asemenea, modifică în sens negativ parametrii spermei, la fel și obezitatea, sedentarismul, expunerea la mediu toxic.

Cauzele mixte pot fi oricare din cele de mai sus, iar un loc aparte ocupă infertilitatea idiopatică de cuplu, în acest caz nu se descoperă nicio problemă medicală, însă cuplul totuși nu poate să conceapă natural.

6. FIV este o procedură cu șanse de reușită din prima? Există garanții?Când este sigur că procedura a reușit?

Există situații când FIV reușește din prima încercare, însă acest lucru nu este o regulă. Garanții nu există, pentru că toate etapele procesului de FIV sunt complexe și trebuie ca toate etapele să fie trecute cu succes, iar în momentul în care aflăm că pacienta este gravidă considerăm că procedura a avut rezultat pozitiv. 

Putem spune că procedura a reușit în momentul în care femeia naște un copil sănătos, la termen, așa numitul “take home baby”, deoarece din momentul în care testul de sarcina este pozitiv, evoluția sarcinii este aceeași ca și în cazul unei sarcini obținute natural, cu toate complicațiile ce pot să apară pe parcursul acesteia.


7. Ce înseamnă procedură ,,eșuată” și ce pauză trebuie făcută după?

Procedura eșuată se referă la faptul că ori nu s-au putut obține ovocite, acestea nu au fertilizat, evoluția embrionilor în laborator nu a fost corespunzătoare, sau embrionul transferat nu s-a implantat. Având în vedere că fiecare etapă trebuie să fie trecută, dacă acest lucru nu se întâmplă, trebuie efectuate investigații mai specifice pentru ca la un urmator ciclu de FIV echipa să poată remedia anumite aspecte care au avut o evoluție nefavorabilă. Pauza între proceduri poate fi de minimum o lună, însă sunt situații când se recomandă stimulare ovariană chiar la următoarea menstră sau chiar două stimulări în aceeași lună (pentru pacientele cu rezerva ovariană scăzută, când orice lună pierdută poate conta). De multe ori, pentru că intervine partea financiara și partea emoțională, unele cupluri fac o pauză de minim 2-3 luni între proceduri.

8. Miturile referitoare la FIV – ADEVĂRAT sau FALS:

– să stai cu picioarele în sus – FALS
– temperatura intravaginală să fie … – FALS. Nu se mai măsoară, este nespecifică, pentru monitorizarea ovulației se efectuează ecografii transvaginale repetate.
– copiii obținuți în urma FIV sunt mai sensibili, au imunitatea scăzută
etc. – FALS
– FIV duce automat la o sarcină multiplă –FALS,  aceasta este considerată o complicație a procedurii, în general se recomandă embriotransferul unui singur embrion. Excepțional, unicul embrion se poate divide și să apară sarcina gemelară cu gemeni monozigoti (identici)
– tratamentul hormonal favorizează apariția cancerului ovarian sau mamar – FALS, studiile efectuate în prezent nu au indicat o creștere a incidenței cancerului genitomamar la pacientele care au efectuat proceduri de FIV față de cele care nu au urmat asemenea tratamente.

Citește și despre falsa problemă a RH-ului negativ

9. Un cuplu care a recurs la FIV are șanse mai mari să facă apoi un copil pe cale naturală? 

Da, se poate. Atâta timp cât măcar o trompă uterină este permeabilă, ovulația prezentă și parametri spermatici rezonabili, acest lucru se poate întâmpla. Dacă ambele trompe uterine sunt blocate sau ligaturate, dacă este instalată menopauza sau partenerul este cu azoospermie, sarcina pe cale naturală nu poate să apară.

10. Care este costul la care se ridică, în medie, o astfel de procedură (dacă reușește din prima)?

În general costul procedurii de FIV poate să ajungă până la 3500 euro, la care se adaugă și tratamentul cam 1000-1500 euro și prețul investigațiilor medicale. Dacă vor exista mai mulți embrioni, există posibilitatea de crioprezervare a acestora, pentru alte încercări ulterioare, însă aici se adaugă costuri suplimentare. Există programe interne ale unor clinici, care se adresează celor cu venituri mai reduse, sau programe subvenționate de stat – Subprogramul Național de Fertilizare in Vitro al Ministerului Sănătății sau subvenționate de primăriile locale (ex. București – Programul FIV al ASSMB).

Citește și: A făcut credit la bancă pentru a avea copii

11. Există reticență când vine vorba de FIV? De ce se tem oamenii?

În general, oamenii acceptă ideea ca șansa de a avea un copil este reprezentată de fertilizarea in vitro. Reticența apare când recomandările procedurii sunt legate de utilizarea spermei de la donator sau ovocite de la donatoare, când materialul genetic al copilului va fi doar al unuia dintre parteneri. Nu toate cuplurile sunt de accord cu această procedură și unii dintre ei renunță. Ca și temeri, cele mai multe cupluri se tem de o incidență mai crescută a malformațiilor fetale sau de anomalii cromoziomiale. În cazul procedurile de FIV, rata de malformații poate fi crescută cu 1-2 % față de sarcinile obținute natural. Există multiple metode de screening în primul trimestru de sarcină, malformațiile și anomaliile cromozomiale putând fi depistate precoce.

12. Șansele de a avea copii prin FIV scad pe măsură ce înaintăm în vârstă?

Da, șansele de a obține o sarcină scad pe măsură ce femeia înaintează în vârstă, atât pe cale naturală, cât și prin proceduri de reproducere umană asistată (inseminare intrauterină sau fertilizare in vitro cu ovocite proprii). Explicația constă în faptul că ovocitele se găsesc la nivel ovarian din viața intrauterină, ele consumându-se practic pe tot parcursul vieții reproductive, ovarul nu are capacitate de a produce ovocite, practic ovocitele vor fi “îmbătrânite” după 40 de ani. Totuși, declinul reproductiv apare după vârsta de 35-36 ani. 

Chiar dacă se efectuează o procedură de fertilizare in vitro după vârsta de 40 de ani, în funcție de numărul de ovocite obținute, rata de success poate fi între 1 și maxim 15%, în medie de 7%. Rata de success pentru femeile până la 34 ani de ani este în medie de 40%, iar pentru cele între 35-37 ani de 35%. Rata de success a unei proceduri de fertilizare in vitro cu ovocite donate (donatoarele fiind tinere, până în 30 ani) este de 65-80%. 

13. Care este impactul infecției cu virusul SARS-CoV-2 asupra fertilității, reproducerii umane asistate și asupra sarcinii?

Anul acesta Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie COVID-19 în urma răspândirii la nivel global a infecției cu noul  coronavirus SARS-CoV-2.  Această situație cu totul deosebită a impus oprirea la nivel mondial aproape în totalitate a procedurilor de reproducere umană asistată începând cu luna martie până în luna mai. Recomandarea a venit din partea organizațiilor medicale de specialitate deoarece datele actuale despre efectul virusului asupra reproducerii umane și asupra sarcinii sunt limitate, iar studiile efectuate vizează un număr insuficient de cazuri. 

Se pare ca atât la nivel testicular, ovarian, cât si la nivelul embrionului există receptori pentru coronavirus (receptori ACE2), însă studiile disponibile până în acest moment nu pot afirma dacă există transmisie încrucișată a virusului între parteneri, pe cale sexuală. 

Când vorbim de sarcină, se pare că efecte negative clare nu au fost înregistrate până acum, precum nici transmiterea verticală de la mama la făt nu este dovedită. Probele analizate din lichidul amniotic, sânge din cordonul ombilical, secreții genitale, placentă, lapte de la mame infectate cu SARS-CoV-2, precum și exsudat nasofaringian al nou-născuților, au fost negative. Singurul risc asociat sarcinii la femeile cu COVID-19, este reprezentat de limitarea opțiunilor de tratament, întrucât anumite medicamente nu se recomandă a fi utilizate în sarcină. Nu a fost descris un risc mai mare de avort, de ruptură prematură de membrane, naștere prematură, nici riscuri adiționale pentru nou-născut. 

Informațiile despre COVID-19 se modifică de la o zi la alta, fiind vorba de un virus nou și cu siguranță în urma studiilor efectuate protocoalele medicale vor fi actualizate. În acest moment, autoritățile (Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie – ESHRE și Agenția Națională de Transplant – ANT) au impus un set de măsuri de prevenție și combatere în instituțiile medicale ce desfășoară activități de reproducere asistată, printre care se află și testarea cuplului înainte de procedură, limitarea consulturilor și ecografiilor, încurajarea telemedicinei, toate acestea pentru o expunere cât mai redusă a cuplului.

Pe Carmen Ianiotescu o găsiți la Wellborn – Spital de fertilitate și medicină materno-fetală.

Hai în grupul Fashion MomsJOIN! Ți-a plăcut articolul? Te așteptăm cu un LIKE PE FACEBOOK și UN FOLLOW PE INSTAGRAM! Mulțumim!

Previous articleCadou perfect de 1 iunie: cărți pentru copii
Sunt jurnalist de profesie, actualmente mama de fetiță! Ideea de fashion mom nu este doar despre cum să nu te neglijezi după naștere. Dacă ai impresia, în general, că nu ai timp pentru tine, după ce apare un bebe o să te confrunți, pe bune, cu asta! Și totuși, există viață, relaxare, modă, machiaj, dietă, cafele și vacanțe și după naștere! FashionMoms este și despre informare continuă DIN SURSE OFICIALE, pentru a fi în trend cu tot ce înseamnă creșterea sănătoasă a bebelușului.
SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here