Obiceiuri periculoase DE EVITAT în creșterea bebelușului

Unele vi se par practici inofensive, altele barbare. Vorbim despre obiceiuri periculoase, transmise din generație în generație, însă aplicate de mame care, culmea, au acces la internet (și degeaba!)

Participă seminarul: CONFESIUNI. Cum depăsești depresia post-natală? Click pe poza de mai jos!

Înfășatul picioarelor – este una dintre imaginile pe care le am în minte când mă gândesc la bebelușii pe care îi vedeam în urmă cu vreo 20 de ani – roșii, plânși, înfășați ca niște mumii! Nu mișca unul! Probabil de aceea am fost șocată când în maternitate, după naștere, mi-au pus-o să stea pe burtă și ea a ridicat capul. Se recomandă masajul, înotul, în niciun caz înfășatul strâns care duce la displazia de șold (pentru depistarea căreia trebuie OBLIGATORIU să mergeți cu bebe să facă un screening). Pe vremuri se spunea că dacă înfeși bebelușul o să aibă picioarele drepte! O idee pe cât de prostească, pe atât de periculoasă, întrebați orice pediatru sau ortoped. Înfășatul mâinilor este altceva, se acceptă un înfășat lejer, unii bebeluși se sperie foarte rău atunci când dau din mânuțe  sau tresar în somn (reflexul Moro)

Trasul de cap la baie – adică să scoți bebelușul din cădiță ținându-l de gât!  Niciodată nu mi-ar fi trecut prin cap să fac așa ceva. Motivul acestui obicei care, culmea, este des întâlnit, este acela ca bebelușul să aibă gâtul lung! Numai că lungimea gâtului este determinată genetic (adică rămâi cu ce te naști!), spun medicii, iar o astfel de practică poate duce la un traumatism al coloanei vertebrale și chiar la moarte.

Modelarea capului bebelușului – da, ca pe plastilina 🙁 Așa procedează unele mame, convinse că își vor ajuta bebelușii să aibă capul perfect rotund! Știți că se mai întâmplă, mai ales în cazul bebelușilor născuți natural, să aibă forma capului puțin modificată, dar asta se reglează în timp. Cu alte cuvinte, capul se modelează singur, în niciun caz nu este nevoie de intervenții care, spun medicii, pot duce la hemoragii cerebrale.

Înmuierea suzetei în miere, zahăr, alcool – unii ar face orice, numai să tacă bebelușul, să nu mai plângă. Am auzit și de practica asta, cu suzeta dată prin te miri ce. Mierea poate conține o bacterie extrem de periculoasă pentru bebelușii mai mici de un an, zahărul este nociv și trebuie exclus din alimentația unui copil, de alcool nu mai zic. Renunțați la astfel de obiceiuri periculoase și încercați să găsiți practici sănătoase de a alina bebelușul.

Pusul bebelușului între perne de pe la 3-4 luni – nici nu s-a obișnuit bine cu lumea asta și mama deja vrea să-l vadă stând în fund. Medicii avertizează că fiecare bebeluș are propriul ritm și nu trebuie forțat. Există riscul să sară anumite etape în dezvoltarea sa motrică. Dacă aveți suspiciuni, mergeți la pediatru, la ortoped, la neurolog, la kinetoterapeut.

Susținerea bebelușului să meargă – obicei la fel de dăunător ca cel anterior. Copilul va merge atunci când va fi pregătit. Graba adultului de a-l pune prea devreme în picioare afectează coloana vertebrală, postura și modul de a păși.

Diversificarea timpurie – am fost șocată să aflu că există medici care încă recomandă diversificarea de pe la 4 luni, pe motiv că bebelușul nu ia bine în greutate sau are carență de fier. Recomandarea este ilogică, diversificarea nu înseamnă automat că bebelușul și începe să mănânce (poate refuza mâncarea mult și bine). Și chiar dacă ar mânca, nu poate suplini o carență, pentru că este efectiv incapabil să mănânce atât de mult. Nu mai spun că organismul nu este pregătit, maturat suficient, oricum medicii în cauză recomandă sucuri și zeamă care nu au niciun aport nutritiv. Diversificarea timpurie poate duce la grave tulburări de alimentație care se văd în timp.

Pusul pe oliță – o altă practică nesănătoasă, a scris Cătălina pe larg. Pe scurt, graba de a pune copilul înainte de doi ani pe oliță duce la inhibiții și chiar infecții urinare.

Lăsatul copilului la televizor – tot în ideea că nu știu să-și liniștească bebelușii, multe mame îi pun în fața televizorului, ,,la desene”! S-a demonstrat că această practică are urmări castrofale – afectează dezvoltarea creierului, somnul, comportamentul. În loc să fie stimulat în dezvoltarea sa, să fie învățat să relaționeze, să interacționeze, bebelușul este efectiv ,,amețit”. În scurt timp intervine și ,,autismul virtual”. Aveți aici detaliate pe larg motivele pentru care specialiștii recomandă ca cei mici să aibă acces la televizor după doi ani, pentru scurte perioade de timp.

Ti-a plăcut articolul? Te așteptăm cu un LIKE PE FACEBOOK și UN FOLLOW PE INSTAGRAM! Mulțumim! Hai în grupul Fashion MomsJOIN!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here